0721 237 430 / 0724 546 093 / 021 794 5547 office@avocat4u.ro

Contrafacere, litigii de proprietate industrială

logo_cavescu

CONTRAFACEREA este o infractiune pedepsita de legea penala, respective un delict civil care genereaza prejudicii titularilor de drepturi de proprietate industrial, constand in fabricarea si/sau punerea pe piata a unui produs ori serviciu care incala un drept de proprietate industriala (marca inregistrata, desen ori model, brevet de inventie, nume comercial).

Agenția noastă își reprezintă cu success, de peste 10 ani, clienții săi, în protejarea drepturilor de proprietate industrială. Pot fi luate măsuri rapide prin intermediul instanțelor civile de judecată, sau cele penale, pentru a contracara rapid acțiunile de contrafacere sau de încălcare a drepturilor titularilor, cunoscând faptul că numai măsurile urgent pot fi singurele de natură a stopa pierderea iminentă și ireversibilă de clienți sau de imagine.

Impactul contrafacerii

Pierderile datorate contrafacerii nu afecteaza doar mediul industrial, producatorii produselor originale, fenomenul in sine implica si costuri sociale importante. Consumatorii sunt ultimele victime ale concurentei neloiale si a contrafacerii. Statele pierd importante sume de bani reprezentand taxe neincasate si deasemenea costuri ridicate pentru protejarea drepturilor de proprietate industriala. Nu in ultimul rand, trebuie sa mentionam si faptul ca fenomenul contrafacerii se afla in stransa legatura cu celelalte activitati infractionale, cum ar fi traficul de droguri, spalare de bani sau terorism.

In sfera mediului de afaceri, contrafacererile isi fac simtita prezenta in special, dar nu limitativ in:

  1. pierderi materiale si costuri suplimentare pentru titularii drepturilor de proprietate indistriala;
  2. costuri pentru tarile in care se savarsesc aceste fapte penale;
  3. prejudicii pentru tarile in care se comercializeaza bunurile contrafacute;
  4. pierderi pentru consumatorii bunurilor contrafacute.

Titularii drepturilor de proprietate industriala sunt in primul rand cei mai expusi fenomenului contrafacerii. Astfel, investitiile majore pentru inregistrarea si promovarea propriilor produse sau servicii, protejate de drepturile de proprietate industriala, nu vor avea rezultatele scontate datorita scaderilor directe a vanzarilor, produsele originale aflandu-se in concurenta directa cu cele contracute. Cele din urma, mult mai ieftine dar de o calitate indoielnica vor fi comercializate catre publicul consumator, care va considera, fara just temei ca au achizitionat un produs original.

Consumatorii, nemultumiti de calitatea produsului contrafacut dar asociat cu cel original, isi vor pierde increderea in produsele si serviciile titularului de drept, pe viitor reorientandu-se catre alt producator.

Astfel, titularii drepturilor de proprietate industriala ale caror produse au fost contrafacute, pentru a-si apara renumele acestora si a contracara fenomenul si urmarile contrafacerii, vor efectua cheltuieli suplimentare protejarii drepturilor de proprietate industriala. Acest este si cauza pentru care, marii titulari de drepturi industriale stabilesc la inceputul exercitiilor financiare, bugete speciale protejarii acestora, asa numitul “enforcement”.

Strategiile Anticontrafacere

Pe fondul cresterii contrafacerilor, titularii drepturilor de proprietate industriala au un rol insemnat in contracararea acestui fenomen. Daca privim realist aceasta problema, constientizam faptul ca fenomenul in sine nu va putea fi eradicat, insa mediul industrial are in perspectiva propriile strategii pentru diminuarea pe cat posibil a efectectelor nocive.

Strategiile pot fi:

  • autoevaluarea propriilor sisteme, anlizarea factorilor care favorizeaza contrafacerea propriilor produse, asa numita strategie de tip “due diligence”
  • crearea propriilor tehnologii anticontrafacere
  • parteneriatele public-privat, implicarea in educarea consumatorului, loializarea publicului tinta, etc.

Strategia de tip “due diligence”

Prin analizarea propriilor sisteme de productie, autoevaluarea angajatilor, identificarea propriilor masuri anticontrafacere, titularii drepturilor de proprietate industriala se asigura ca au fost luate toate masurile rezonabile pentru a evita contrafacerea propriilor produse sau servicii. In aceasta etapa sunt analizate cu atentie si sunt autoevaluate propriile sisteme de securitate, pentru a se evita scurgerea de informatii referitoare la procesele de productie, ingrediente, materiale, etc., catre concurenta. Din ansamblul procedurilor denumite generic “due diligence”, reprezentate de masuri concrete menite sa contracareze sau sa reduca efectele negative ale contrafacerii propriilor produse/servicii, amintim: folosirea unor retete/tehnologii/procedee de fabricare complexe, greu de reprodus, folosirea unor materiale noi sau care nu se regasesc in piata, folosirea unor tehnici de productie care nu pot fi realizate decat cu echipamente scumpe sau cu investitii majore, realizarea de traininguri pentru angajati, fidelizarea acestora pentru a transmite secretele industriale catre terti, certificarea calitatii propriilor produse, etc. Toate aceste masuri interne au rolul de a asigura propriilor produse o calitate si durabilitate superioara, necesare castigarii increderii consumatorilor si totodata reducerii riscului contrafacerii.

Tehnologiile anticontrafacere.

Mai multe tehnologii, precum hologramele, cardurile inteligente, cerneluri si elemente de siguranta speciale, etc. pot fi folisitoare pentru a identifica autenticitatea propriilor produse. Aceste “dispozitive” pot varia considerabil in functie de cat sunt de sofisticate sau de pret. Caracteristicile principale ale acestor dispozitive sunt legate de costul relativ redus, compatibile cu tehnica producatorilor si distribuitorilor si nu in ultimul rand, durabile. Un aspect negativ al folosirii acestor dispozitive este acela ca este limitata in timp, cunoscuta fiind inventivitatea infractorilor.

Aceste dispozitive variaza de la simple imprimeuri de valoare redusa, la tehnologii complexe optice, biotehnologice, chimice sau electronice, determinate de natura produsului pe care sunt aplicate. Deasemenea se folosesc si combinatii ale acestor dispozitive pentru a avea un efect garantat, dispozitive care sunt fie “la vedere” fie “ascunse”.

Parteneriate public/privat – cresterea gradului de educare a consumatorului.

Titularii drepturilor de proprietate industriala trebuie sa aibe in primul rand o atitudine proactiva in apararea acestora si sa furnizeze toate informatiile necesare fortelor de politie, autoritatilor vamale, etc. in situatiile in care se constata incalcari ale drepturilor proprii.

O alta strategie, demna de luat in seama in lupta impotriva contrafacerii este si aceea a educarii consumatorului. Strategia in sine, realizabila tot intr-un cadrul parteneriatului public-privat, are drept scop constientizarea publicului consumator asupra riscurilor la care se expune in momentul achizitionari unor bunuri contrafacute, la efectele dezastruoase atat asupra statului cat si asupra sanatatii sau a integritatii personale.